Comuna Deleni

Tinut bogat si variat, cu oameni harnici si traditii adanc infipte in istoria neamului romanesc, comuna Deleni, se intinde pe partea rasariteana a dealului “Pietraria”, la stinga riului “Bahlui” si la nord de orasul Hirlau.

Amplasarea localitatii este inclinata de la Vest spre Est pe o distanta de 8-9 km, cu o diferenta de nivel de 400 m, punctul ce mai inalt ajungind la 594 m fata de nivelul marii.

Dealul “Pietraria” a adunat la poalele sale case si oameni care s-au impinzit de-a lungul vremii, tot mai in jos pina in valea Sloboziei, la extremitatea nordica a comunei.

Aspectul general al comunei, este deluros cu mici depresiuni la poalele dealului si inspre est, la ses. Aceste depresiuni le permit localnicilor sa dezvolte in conditii optime o agricultura diversificata incepind de la cultivarea legumelor, cereale, plante tehnice, viticultura si pomicultura si pina la cresterea animalelor si valorificarea produselor de origine animala.

Comuna Deleni, are urmatoarele vecinatati:

• La Sud – orasul Hirlau cu satul Pircovaci
• La Est – comuna Prajeni, judetul Botosani,
• La Nord – comuna Frumusica, judetul Botosani,
• La Vest – Tudora – Botosani si Dolhasca – Suceava.

Consultand harta geografica a judetului, localitatea atestata documentar la 7 iulie 1430 se afla pozitionata in extremitatea nord-vestica a judetuluI Iasi, incojurata de orasul Harlau si patru comune: Prajeni, Dolhasca, Tudora si Frumusica, localitati ce tin de judetele Suceava si Botosani, ultimele doua avand tangent cu viata privat-moderna a lui Stefan cel Mare:  “Tudora” o slujnica, a fost alungata de la curte pentru ca, provocatoare fiind domnitorul o privea cam des si cu subinteles, iar “Frumusica” era hangita sorbita din ochi, in timp ce, poposind (tot mai des) la han, “Soarele Moldovei” isi sorbea pocalul cu “Grasa de Cotnari”.

Comuna are in componenta 6 localitati dintre care 5 sunt unite unele de altele si le desparte o strada ,iar cel de-al 6 –lea este la o departare de 11 km de comuna si este asezat in partea de rasarit in zona de campie. Denumirea localitatilor este dupa cum urmeaza si dupa ordine in care sunt asezate: Maxut ,Deleni,Poiana,Slobozia ,Feredeni si satul mai izolat Leahu-Nacu.

Intinderea comunei este de 15120 ha care cuprinde in jur de 5500 ha padure .Aceasta face parte din padurea mare care se intinde si in judetele invecinate Suceava ,Botosani si Neamt.

Populatia comunei este de 10560 locuitori.

Prima scoala este amintita in Delenila 1902-1906. Aici funcriona doua Sali de clasa si locuinta invatatorului Budeanu .Acesta fiind primul invatator din comuna. Prin aceasta scoala au trecut nume mari de invatatori si profesori asa cum a fost familia Romanescu .Aceasta familie a dat mai multe generatii de cadre didactice .Ultimi Petruta Romanescu –director de scoala si sotia sa care se pare a fost presedinta Comitetului de constituire a Caminului Cultural care a fost construit intre 1959-1963.

Ocupatia de baza este agricultura, mestesuguri, cresterea animalelor si extragerea pietrei. O bogatie aparte sunt livezile, iazurile care sunt prezente aici.

Obiective turistice :

– Mănăstirea „Lacuri” – ctitor Iordache Cantacuzino 1724

– Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – ctitorită în 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu

– Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni – construit în 1730

– Ansamblul curții boierești „Krupenski” din Feredeni – construit în 1790 unde este construita biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric și locul unde se adăpostește un fragment din Moaștele Sf. Mare Mc. Gheorghe‚ „Purtătorul de Biruință”.

– Intr-un parc dendrologic, a carei varsta depaseste 40 de ani cu o compozitie de molid, brad, mesteacan, stejar, fag si alte esente, pe malul unui lac, a fost constituit un amenajament turistic cu  locuri de cazare si restaurant.

– Parcul dendrologic Poiana

– Conacul Polizu este un fost conac boieresc construit între anii 1870 – 1878 de către Constantin Ghica

– Deleni, în satul Maxut, comuna Deleni. Clădirea a funcţionat pe parcursul anilor ca reşedinţa de vară a familiei şi a moştenitorilor ulteriori. Din anul 2005 unitatea a intrat într-un amplu proces de reamenajare şi restaurare. Conacul se află la 70 de km Iaşi şi la 40 de km de Botoşani.

– Conacul Polizu

Restaurant Il Gondoliere. Este un rastaurant bine plasat undeva pe autostrada din orasul Harlau catre orasul Botosani. Aici exista un lac mare pa malul careia se afla restaurantul respectiv unde se mâncăruri  intr-un amestec de română și italiană.

DATINI SI TRADITII IN DELENI

Oameni harnici si mandri fac ca sa fie prezenta o traditie puternica populara. Avem aici port national specific care se gaseste in toata zona, mestesuguri traditionale cum ar fi olaritul-ceramica neagra de Poiana – cu mesteri renumiti care a facut ca si un premiu care se imaneaza de catre Consiliul Judetean sa poarte numele celui mai mare olar de aici – Premiul Toader Nica-, cioplitul in lemn si piatra, amintind aici un obicei vechi care sa pastrat pana astazi, tesutul si cusutul.

Sarbatori ar fi, sarbatorile de iarna cu colinduri, uraturi, caluti, cerbul si capra prin Festivalul de datini si obiceiuri Deleni, sarbatorile de Pasti cand se facea joc si scranceop, apoi Zilele comunei Deleni, si terminand cu sarbatorile de vara : Sanzaiene, Sarbatoarea Sf.Petru si Pavel si Sf.Ilie .

Alte sarbatori ar fi cele legate de hramurile bisericilor din fiecare sat.

Sport : In Comuna Deleni a fost realizata o baza sportiva in cadrul unui program national.

Baza sportiva este functionala, echipa de fotbal participand in etapele sportive judeteane de fotbal.

Scoli in comuna :

Institutiile de invatamant ce functioneaza pe raza comunei Deleni sunt subordonate direct Scolii coordonatoare Deleni, iar aceasta Inspectoratului Scolar Judetean Iasi

Scoli si gradinite

Biblioteca Comunala Deleni cu:

Biblioteca Comunala este subordonata profesional Bibliotecii Judetene „Gheorghe Asachi” si din punct administrativ, Primariei Deleni si Consiliului Local Deleni.

MAI MULTE DETALII GASITI PE :  www.comunadeleni.ro – sau puteti redirectiona anumite detalii la pagina respectiva.