Localitatea este poziţionată în partea nord-estică a ţării cu o împletire de dealuri joase brăzdate de văi cu râuri.
‘’Din orice parte ai veni, pentru a ajunge la pădurea de ‘’Carpeni’’ (denumire veche a pădurii Dobârceni), trebuie să iei în piept urcuşul molcom al dealului Cozancea-Guranda, din partea central estică a judeţului Botoşani, încadrat de Câmpia Jijiei şi Câmpia Baseului’’ – citat din Scurta monografie a comunei Dobarceni.
Hotar apusean fiind Siretul
Comuna Dobârceni se află situată în jumatatea estică a judeţului Botoşani fiind încadrată :
– la Est-comuna Mihălăşeni;
– la Sud-Est- comuna Ştefăneşti;
– la Sud-comuna Durneşti;
– la Sud-Vest- comuna Truşeşti;
– la Vest-comuna Dângeni;
– la Nord-comuna Hăneşti.
Repere Istorice:
Prima atestare documentară, potrivit studierii arhivelor naţionale cât şi în descrierea monografiei, reiese că este la 15 octombrie 1427, într-un document de danie al domnitorului Alexandru Cel Bun, către unul dintre boierii vremii şi anume Oancea…
Ca simbol definitoriu ar putea fi frunza de carpen şi cea de stejar, apoi din cele mai vechi timpuri oamenii acestor locuri au fost, agricultori, păstori (ovine, cornute mari în vechime au fost şi bivoli, şi cabaline) după ultimile animale, două sate au şi denumirea-Bivolari şi Murguţa. O alta îndeletnicire a fost şi creşterea albinelor, trebuie de remercat ca şi astăzi există aceste ocupaţii ale locuitorilor comunei Dobârceni.
Familiile boiereşti, importante, care au avut legatură cu istoria locului sunt: Sturdza direct din familia domnitorului Mihail Sturdza, comisul Costache Jora, banul Mihalache Negrea şi familia moşierului ing. Hynek Carol.