Prezentarea teritoriului și a populației acoperite – analiza diagnostic

1. Caracteristici geografice

Teritoriul GAL “Asociatia Leader Colinele Moldovei” are în componență 14 localități, 13 aparținând județului Botosani, respectiv: Flamanzi, Albesti, Calarasi, Copalau, Frumusica, Hlipiceni, Lunca, Rauseni, Sulita, Todireni, Dobarceni, Durnesti, Trusesti si o localitate din Judetul Iasi: Deleni. Aria teritorială are o suprafață de 1.102,64 km2 și o populație de 68.429 locuitori, densitatea înregistrând valoarea de 62,06 loc./km2. Este situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est si ocupa 19.02% din suprafaţa judeţului Botoşani şi 2,82% din suprafaţa judeţului Iaşi, invecinandu-se cu urmatoarele localităţi: la Nord: Blândeşti, Gorbăneşti, Dîngeni, Hăneşti şi Mihălăşeni din judetul Botoşani. la Est: Ştefăneşti, Româneşti şi Santa Mare din judetul Botoşani. la Sud: Andrieşeni (jud Iaşi), Plugari (jud Iaşi), Şipote (jud Iaşi), Prăjeni (jud Botoşani), oraşul Hîrlău (jud Iaşi), Sireţel (jud Iaşi). la Vest: Coşula, Băluşeni , Cristeşti şi Tudora din judetul Botosani.
Din 1.102,64 km2, 9,86% din suprafaţa microregiunii este ocupată de localităţi urbane (oraşul Flămânzi) şi 90,14 % de localităţi rurale. Localitatea cu cea mai mare suprafaţă este Deleni (154,53 km2), iar localitatea cu cea mai mică suprafaţă este Răuseni (50,99 km2).

Relieful este caracteristic regiunilor de deal şi câmpie cu altitudine intre 100 m si 600 m. Clima este temperat-continentală, media anuală a temperaturii aerului este de 8-9°C. Media anuală a precipitaţiilor depinde de locaţie, situându-se între 450 și 600 mm. Vântul dominant este cel din nord-vest vara si primăvara și cel dinspre sud-est iarna și toamna.

Hidrografia teritoriului este constituită din: ape de suprafață (râurile Siret, Prut, Jijia si Sitna); ape subterane freatice și acvifere (pe cursul acestora au fost amenajate o serie de acumulări cu rol de irigaţii si piscicol, cel mai important este iazul Dracşani – Suliţa de pe râul Sitna); iazuri, precum: Dracşani (734.41 ha), Coşuleni; lacurile (create prin bararea văilor).
Solurile sunt pretabile pentru pajişti, plantaţii vitipomicole, forestiere si fâneţe. Pătura de sol din teritoriul conţine: Cernoziomuri (în special pe dealurile mai joase şi în zona de câmpie); Cernoziomuri cambice (în special pe dealurile mai înalte); Soluri cenuşii (în special în partea de vest a microregiunii); Soluri brune luvice şi soluri brune (argiloluviale); Soluri aluviale şi protosoluri aluviale (în lunca Jijiei).

Vegetaţia naturală din microregiunea GAL, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale şi din specii de plante suculente şi bulbifere, arbuşti ca: porumbarul, măceşul, păducelul, păiuş, etc. Pădurile sunt alcătuite din stejar, gorun, carpen, frasin, arţar, jugastru, ulm, salcie, plop, tei si fag.

În interiorul microregiunii fauna este formată, în principal, din: mistreţ, căprioară, dihor, vulpe, jder, iepure, prepeliţă, ciocănitoare, mierla, sturzul, gaiţa, piţigoiul, etc.

2. Caracteristici demografice ale populației

Populaţia stabilă a microregiunii GAL este de 68.429 loc, conform Recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, densitatea fiind de 62.06 loc/km2. Localitatea cu cea mai mare populaţie stabile este oraşul Flămânzi, cu 10.136 locuitori (14,81% din populaţia totală a microregiunii). Acesta este urmat de comunele: Deleni (14.57%), Albeşti (9.33%), Frumuşica (8.27%), Trusesti (7.64%), Lunca (6.36%), Copalău (5.92%), Durnești (5.47%),Călăraşi (5.19%), Hlipiceni (5,00%), Todireni (4.86%), Suliţa (4.47%), Răuseni (4.12%) şi Dobârceni (3.99%).

Analizând aceste informaţii, din totalul populaţiei stabile a teritoriului vizat, doar un procent de 24.83% (16.988 persoane) il reprezintă populaţia imbătrânită, cu vârste peste 60 de ani. Îmbătrânirea demografică este un proces ce s-a accentuat la nivelul României, fapt ce are consecințe sociale și economice complexe. Deşi tinerii cu vârsta sub 20 ani au o pondere de 28.96% (19.817 persoane), ponderea cea mai mare – 46.21% o au persoanele cu vârsta cuprinsă în intervalul deschis 20 şi 60 de ani (31.624 persoane), care pot asigura forţa de muncă în teritoriu, ceea ce evidențiază faptul că pe termen lung nu va fi afectată capacitatea de dezvoltare a zonei.

Din punct de vedere al structurii populaţiei pe sexe, se remarcă un echilibru in raportul demografic pe sexe, populaţia masculina (34.265 loc) fiind cu doar 0.15% mai mare decât cea feminina (34.164 loc).
Pe teritoriul GAL numărul născuților vii este inferior numărului decedaților, înregistrându-se astfel un spor natural negativ. Menținerea acestui fenomen va avea efecte negative asupra economiei deoarece populația reprezintă una dintre cele mai importante resurse de bogăție a unui teritoriu. Rata de natalitate înregistrată pe teritoriul GAL este de 9,38 % si rata de mortalitate este de 14,41%.

De asemenea, numărul persoanelor sosite cu domiciliul este inferior față de cel al persoanelor plecate cu domiciliul, evidențiindu-se astfel un spor migrator negativ. Acest spor negativ se datoreaza lipsei locurilor de munca si a salariilor mici precum si apropierea față de municipiul Botosani.

In cadrul acestei microregiunii, conform datelor statistice de pe site-ul http://www.madr.ro/ , se regasesc in teritoriu, pe langa populatie stabila romana si populatie stabila de etnie roma, in numar de 843 romi, astfel: oras Flamanzi: 233 romi si comunele: Albesti – 225 romi, Copalau – 86 romi, Durnesti – 13 romi, Frumusica – 55 romi, Hlipiceni – 40 romi, Rauseni – 14 romi, Sulita – 41 romi, Todireni – 46 romi si Trusesti – 90 romi si 4 rusi-lipoveni in orasul Flamanzi. Valorificarea acestei diversități etnice contribuie la dezvoltarea economică și socială, respectiv la dezvoltarea durabilă a teritoriului.

3. Agricultura locala

Cea mai importanta resursa naturala de pe teritoriul microregiunii este fondul funciar destinat în proporţie de 72,25% utilizării agricole. Potrivit INS , 50,18% din terenul acoperit de GAL reprezintă teren arabil. Fondul silvic ocupă o suprafaţă de 214,02 ha, reprezentând 19,41% din teritoriul microregiunii. Pădurile și suprafețele ocupate cu alte vegetații forestiere reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale teritoriului, deoarece acestea ocupă cea mai mare parte din totalul suprafeței neagricole (69.93%).

Condițiile de climă, relief și sol din teritoriu sunt propice pentru activitățile agricole, îndeosebi pentru creșterea animalelor și cultivarea plantelor. Astfel, principalele culturi sunt:porumb, grâu și floarea soarelui, alte cereal: orzul, orzoaia, ovăzul si secara, precum si legumele.

Creșterea animalelor reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor de pe teritoriul GAL. Sectorul zootehnic se evidențiază prin creșterea ovinelor (72.605 capete), bovinelor (19.904 capete), suinelor (11.725 capete) si caprinelor (7.844 capete), respectiv a albinelor.

4. Economia locala

In microregiunea GAL erau înregistrate, în anul 2014 , 151 întreprinderi active din punct de vedere juridic (firme care şi-au depus bilanţul contabil). Din acestea, doar 115 întreprinderi au fost active din punct de vedere economic – avand CA. Astfel, rata de activitate a întreprinderilor din microregiune este de 76.16%. Din cele 151 intreprinderi active, 10 sunt ONG (6.62%), 37 activeaza in agricultura (24,5%), 11 in productie (7.28%), 42 in servicii (27,81%) si 51 in comert (33,77%).

Astfel se poate observa o nevoie acuta de investitii in domeniul agricol precum si in domeniile de productie si servicii.
Totodata se remarca lipsa formelor asociative, mai ales asocierea producatorilor agricoli din cauza interesului scazut si nivelului de constientizare al producatorilor, problemelor economice si financiare precum si a aspectelor privind pregatirea membrilor de producatori. Sprijinirea formelor asociative are drept scop stimularea constituirii si promovarii lor, de realizare a lanţurilor scurte şi protejarea a produselor agricole şi alimentare tradiţionale şi locale.

5. Infrastructura: sanatate, educatie, asistenta sociala si internet

Teritoriul GAL se evidențiază printr-o infrastructură sanitară relativ dezvoltată, existând 26 cabinete medicale de familie private si un cabinet public, 10 cabinete stomatologice private, 15 farmacii private, 8 puncte farmaceutice private și 1 preventoriu public, 3 cabinete medicale de specialitate, 1 centru medical scolar, 2 unitati tehnico-medicale, 2 Societati stomatologice civile medicale si o Societate civila medicala de specialitate. Serviciile de sănătate sunt asigurate de către 25 medici de familie, 5 medici, 10 medici stomatologi, 17 farmaciști si 114 personal sanitar mediu.

Funcţionau în anul 2015, 13 unităţi educaţionale din care 11 reprezintă unităţi de învăţământ primar şi gimnazial (inclusiv special) şi 2 sunt unităţi de învăţământ liceal. La acestea se mai adaugă aproximativ 54 structuri de învăţământ fără personalitate juridică (1 Scoala gimnaziala preventoriu TBC, in Deleni, 25 Gradinite cu program normal, 23 Scoli primare si 5 Scoli gimnaziale). În ceea ce priveşte atelierele şcolare din microregiunea GAL, numărul acestora este destul de redus: 8 ateliere şcolare (medie de 1.374,3 elevi/atelier şcolar). Localităţile care dispun de ateliere şcolare în cadrul unităţilor educaţionale sunt: oraşul Flămânzi (2), comuna Todireni (2), comuna Frumuşica (1), comuna Lunca (1), comuna Răuseni (1) şi comuna Suliţa (1). In cadrul microregiunii se regasesc 9 terenuri de sport si 10 Sali de gimnastica.

Populația școlară din teritoriul GAL este structurata astfel: copii inscrisi in gradinite: 1.779, elevi inscrisi in invatamant preuniversitar 8.051, elevi inscrisi in invatamant primar 3.943, elevi inscrisi in invatamant gimnazial 3.820, elevi inscrisi in invatamant liceal 1.453 si elevi inscrisi in invatamant profesional 157.

In teritoriul un numar mare de persoane varstnice care se afla in situatie de risc si incapacitate de a se ingriji si gospodari singure, precum si un numar mare de copii care se confrunta cu situatii mai dificile privind conditiile de trai si de invatare, minoritati si copii cu dizabilitati – din adresele emise de fiecare UAT, se constata un numar de 285 copii cu dizabilitati.
Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile, inclusiv al minoritatilor din teritoriu, prin furnizarea oportună și prin accesibilizarea serviciilor medicale și de asistență sociala, a formarii profesionale si crearea de infrastructura prescolara, se vor crea masuri specifice in strategia de dezvoltare locala: o masura dedicata minortatilor si grupurilor vulnerabile si o masura dedicata investitiilor in infrastructura sociala.

6. Forță de muncă și nivel de trai

Populația activă reprezintă 46,21% din totalul populației existente pe teritoriul GAL. La nivel teritorial există 929 șomeri, 540 fiind femei si 389 barbati, rata șomajului de pe teritoriu (2,9%), fiind inferioară față de valorile de la nivel județean (4,88%).

În vederea identificării nivelului de dezvoltare al teritoriului GAL, s-au analizat valorile indicelui de dezvoltare umană locală (IDUL)1 pentru toate localitățile componente.

Astfel, s-a evidențiat că din cele 14 comune care fac parte din GAL, 13 au un nivel de dezvoltare umană scăzut, și anume comunele Albesti (45,41), Calarasi (32,77), Copalau (41,03), Durnesti (35,83), Flamanzi (47,08), Frumusica (43,71), Hlipiceni (39,58), Lunca (38,75), Rauseni (41,42), Sulita (45,82), Todireni (40,22), Trusesti (54,22) si Dobarceni( 44,83). Astfel, pe langa nevoia de investitii se observa si o nevoie de creare de locuri de munca pentru diminuarea somajului si cresterea nivelului de dezvoltare umana.

7. Patrimoniul de mediu

In teritoriu intalnim arii protejate: Rezervaţia Buduhala Copalău – 46,6 km2 ( Copalău), Rezervaţia Tiganca – 86 km2 (Flămînzi), Rezervaţia Frumuşica – 12,2 km2 ( Frumuşica), Rezervaţia Schitul Bals – 57,2 km2 (Frumuşica) şi Zona M-rea Cozancea – 71,3 km2 Lunca).

Pe teritoriu GAL se gasesc urmaotarele Situri de Importanţă Comunitară Natura 2000: ROSCI0076 Dealu Mare Hârlău (pe teritoriul oraşului Flămânzi, comunei Frumuşica, comunei Deleni şi comunei Copălău), ROSCI0141 Pădurea Ciornohal (pe teritoriul comunei Călăraşi), ROSPA0109 Acumularile Belcesti (pe teritoriul comunei Deleni) si ROSPA0116 Dorohoi – Saua Bucecei (pe teritoriul comunei Deleni).

8. Patrimoniu arhitectorial, cultural, mestesugaresc și turistic

In cadrul Listei Monumentelor Istorice 2010 microregiunea GAL are incluse 68 obiective culturale astfel: oraşul Flămânzi (13), Deleni (12), Frumuşica (8), Suliţa (8) şi Călăraşi (6), Hlipiceni (6), Trusesti (6), Albesti (5), Copalau (2), Durnesti (1) si Rauseni (1). Din cele 68 monumente istorice din microregiune, 27 sunt de tip Aşezare (39.7%), 10 sunt situri arheologice (14,7%), 6 sunt necropole (8.8%), iar 25 sunt diferite monumente (biserici, clădiri, mănăstiri, etc.) (36.8%)
Pe teritoriul microregiunii, populaţia practică – deşi frecvenţa acestor meşteşuguri este tot mai redusă, următoarele meşteşuguri tradiţionale: → Olărit (în speţă, în comuna Deleni); → Împletituri din papură şi răchită (coşuri, rogojini, panere, damigene, etc.); → Prelucrarea lânii: ţesături (covoare, păretare, lăicere, etc.); → Prelucrarea lemnului.

Datinile şi obiceiurile: in zona Copălău sunt faimoase ”benzile” de capre, ”ursul” şi ”banda lui Iancu Jianu”; festivaluri: Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna din Deleni, Festivalul Usturoiului din Copălău, Festivalul folcloric Hora de la Flămânzi, Festivalul Crapului din Suliţa; zilele comunelor/oraşelor membre în microregiune.

Aceste evenimente/mestesuguri au ca scop imbunatatirea calitatii vietii la nivel local, pastratrea identitatii locale, asigurarea accesului pentru vizitatori la patrimoniul local, prelungirea sezonului estival turistic etc, drept pentru care sunt considerate prioritare investitiile in aceste domenii.

În ceea ce privește infrastructura de turism, pe teritoriul GAL există 2 structuri de primire turistică: o pensiune la Deleni si una la Copalau.

9. Urbanism, infrastructura

In anul 2014 , teritoriul GAL dispunea de o lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile de 117,4 km si o lungimea totală simplă a conductelor de canalizare de 11 km, iar rețeaua de distribuție a gazelor naturale este de 132.000 mc.
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de baza (servicii de gospodarire locala), de agrement, social, socio-medical si sportive reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii și poate conduce la incluziune socială, inversarea tendințelor de declin economic și social și de depopulare si imbatranire a zonelor rurale.

Cu toate acestea, exista in teritoriu parteneriate ADI (Asociatie de dezvoltare intercomunitara) care au ca scop modernizarea infrastructurii rutiere si a retelelor de apa potabila din localitatile microregiunii.

Accesul în localităţile componente ale microregiunii GAL se poate realiza atât prin intermediul căilor rutiere, cât şi prin intermediul căilor feroviare. Astfel, principalele drumuri care deservesc acest teritoriu sunt: DN28B, DN29D, DJ292B, DJ297, DJ292, DN29D. Accesul prin intermediul căilor feroviare se poate realiza prin localităţile Răuseni şi Todireni, dar se poate realiza şi prin oraşul Hîrlău, situat la aproximativ 5 km de comuna Deleni.

Distanţa dintre microregiunea „Asociatia Leader Colinele Moldovei” – punct de referinţă oraşul Flămânzi http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice şi cele mai importante centre urbane din regiune şi din ţară este: → Municipiul Iaşi – 93 km; → Municipiul Botoşani – 29 km; → Municipiul Bucureşti – 416 km.

„Pentru informaţii despre alte Programe desfăşurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţă să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România”
“Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întrega responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web”
“Toate informaţiile, privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării”
Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin FEADR, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, Axa LEADER